Este greu de descris in cuvinte tot ceea ce poate simti un om obisnuti sa traiasca intre ziduri de beton in momentul in care intra in contact cu natura salbatica. La inceput au fost fiori. Parea incredibil. Apoi, incet-incet, simteam ca apartin locului. Ca acolo trebuie sa fiu si ca nu vreau sa mai plec. Cu siguranta, de neuitat.
Cam asta ar fi de spus, in cuvinte putine, despre ultima escapada de care am avut parte in Delta Dunarii. Mai pe larg, insa, as putea sa povestesc despre natura din delta. Despre oamenii din delta. Despre cazare in delta. Despre mancarea din delta.
Pentru a nu plictisi insa, dar mai ales pentru ca sunt convins ca nu are nici un dubiu in legatura cu frumusetea locului sau cu faptul ca mancarea este constituita in mare parte de specialitati din peste cum nu se mai poate manca nicaieri in tara, ma voi opri asupra oamenilor si asupra unitatilor de cazare in Delta.
Ospitalitatea romanilor este deja cunoscuta in toata lumea. Nu cred ca exista straini care sa fi poposit in Romania si care sa nu laude localnicii cu care a intrat in contact si felul in care acestia l-au intampinat. Oamenii deltei nu fac nici exceptie de la regula. Am fost primiti cu multa caldura si inca din primele clipe toata lumea s-a oferit sa ne fie de folos cu cate ceva. Am ramas cu multe poze pentru a nu uita nicun chip si nici un peisaj si i-am lasat cu promisiunea ca vom reveni cat de des va fi posibil.
In ceea ce priveste unitatile de cazare in delta, posibilitatile sunt multiple. Astfel, am avut de ales dintre mai multe variante. De la casele simple ale locuitorilor satelor care compun delta, case acoperite cu stuf si papura si al caror farmec venit parca din alte vremuri ma atragea, pana la hoteluri de lux pozitionate in locuri nebanuite si supra-aglomerate.
Recunosc ca a fost o decizie grea. Pe de o parte, as fi incercat o cazare in delta in stil traditional, in ideea ca daca tot am ajuns sa explorez cel mai salbatic teritoriu al tarii, ar trebui sa merg pana la capat. Pe de alta parte, eram totusi in concediu si imi doream sa am parte de odihna pe care numai o unitate de cazare de lux o poate oferi.
Pana la urma, instinctul de conservare a triumfat. Am considerat ca apropierea de bucuriile simple si la indemana oricui ale vietii este suficienta pe timp de zi si am ales ca noaptea sa ma bucur rasfat.
Pentru ca si restul grupului mi-a impartasit parerea, am optat pentru Limanul Resot din Chilia Veche, care, pentru o unitate de cazare in delta, mi-a depasit asteptarile. Pot spune ca acolo am simtit gustul rasfatului pe care l-am mai simtit doar in concediile petrecute in locatii exotice, de mare lux si pe multi bani.
Camerele mi-au placut foarte mult pentru ca erau decorate intr-un stil modern, de inspiratie naturala, dotate cu baie, TV si terasa proprie. Zona de lounge a reprezentat oaza de relaxare pe timp de seara dupa hoinareala de peste zi. Locul de joaca pentru copii ne-a scapat de multe dureri de cap in ceea ce priveste meseria de parinti.
In ansamblu, singura concluzie pe care o pot trage dupa concediul in Delta Dunarii este ca ma voi intoarce. Si ca ii sfatuiesc pe toti cei care nu au ajuns inca in acest loc fascinant sa se grabeasca, sa exploreze, sa caute natura aici. Pentru ca Delta Dunarii este unica si este a noastra. Sa ne bucuram de ea!
